Dragostea este un „dispozitiv” biologic cu rol de imunizare a celor îndrăgostiţi în faţa farmecelor

Dragoste

persoanelor de sex opus – aceasta este concluzia la care au ajuns psihologi americani care au studiat voluntari aflaţi în relaţii romantice stabile. Studiul, publicat în revista New Scientist, confirmă teoria conform căreia emoţiile puternice care încurajează implicarea într-o relaţie de lungă durată au fost dezvoltate de natură în vederea asigurării unui mediu propice pentru creşterea copiilor. Monogamia a fost observată la mai multe animale, precum pinguinii şi numeroase păsări de mare. Ea este comună mai ales în circumstanţele în care dezertarea unuia dintre parteneri ar putea duce la incapacitatea de supravieţuire a puiului.

    Dragostea poate avea efecte pozitive de durată asupra sănătăţii, conform rezultatelor unui studiu  publicat în International Journal of Psychophysiology, sugerează că actul îndrăgostirii induce un efect de calmare asupra trupului şi minţii. Totodată, iubirea ridică nivelul factorului de creştere nervoasă (NGF) pe o perioadă de aproximativ un an. NGF – o proteină-hormon – are un rol activ în restaurarea sistemului nervos şi în îmbunătăţirea memoriei, prin dezvoltarea unor noi celule neuronale. Substanţa este asociată cu sentimentul inefabil al înamorării, făcându-i pe îndrăgostiţi să se simtă liniştiţi şi relaxaţi. Din nefericire, cercetătorii au constatat că nivelul NGF începe să scadă după aproape un an, moment în care sentimentul de îndrăgostire piere, în locul său făcându-şi apariţia cruda realitate.

      Psiholoaga Alejandra Vallejo-Najera dezvăluie în ultima sa carte, ”Psihologie şi seducţie”, secretele anumitor indivizi de a atrage simpatia automată a oamenilor, analizând diferite temperamente ale persoanelor seducătoare, căutând să afle care sunt obiectivele lor şi până unde merge teama de a fi respinse. “Seducţia este de multe ori corelată cu succesul în dragoste, dar nu este doar atât. Seducem ori de câte ori comunicăm şi reuşim ca persoana din faţa noastră se simtă atrasă de noi. Este vorba de un bagaj genetic, pentru că există persoane mai extrovertite, cărora le este mai uşor să facă acest lucru, iar altora mai greu. Are însă influenţă şi cum au fost primele relaţii cu părinţii, prietenii şi profesorii. Chiar şi unii introvertiţi învaţă tehnici pentru a se putea descurca.

     În ce priveşte sănătatea, menţinerea ei, prietenii şi vecinii joacă un rol mai important decât familia, conform unui studiu care relevă că persoanele sociabile sunt mai sănătoase decât cele retrase. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de aproape 1.000 de perechi de gemeni din SUA, constatându-se că cei cu legături sociale puternice sunt mai sănătoşi decât fraţii sau surorile lor care duc o viaţă mai retrasă, deşi au fost crescuţi în acelaşi mediu şi au un ADN aproape identic.