Acasă » articole » Cauze psihologice ale tulburărilor alimentare (5) | Anorexia (3)

Cauze psihologice ale tulburărilor alimentare (5) | Anorexia (3)


La persoanele anorexice se întâlneşte adesea un profund sentiment de deznădejde şi de abandon. Conflictul esenţial se regăseşte la nivelul trupului, nu la cel al funcţiilor alimentare în care s-au produs investiţii de natură sexuală, aşa cum arătam în finalul articolului anterior pe această temă. Din această perspectivă, anorexia exprimă şi o incapacitate a cuiva de a-şi asuma, la momentul cuvenit şi după aceea, transformările corporale specifice pubertăţii.
Tulburările de imagine corporală sunt în relaţie cu un deficit de recunoaştere a senzaţiilor pe care le trăieşte corpul şi a nevoilor corpului. Acest deficit este la rândul său un efect al tulburărilor survenite pe parcursul primelor încercări de învăţare, în care părinţii, mai ales mama, au impus copilului modelul propriilor senzaţii şi propriilor nevoi, în loc să-l ajute să le perceapă şi să le recunoască pe ale lui proprii. Astfel, identitatea copilului este fragilizată, iar el rămâne în mod profund dependent de familie, de modelul (modelele) din vecinătatea sa. Aşadar, abordarea anorexiei mentale devine un demers pentru câştigarea autonomiei, exercitată printr-un autocontrol al nevoilor corpului în sfera configurării unui sentiment de continuitate şi de stabilitate.
Persoana anorexică se autodistruge, paradoxal, pentru a-şi asigura „existenţa” (fără să fie vorba însă despre o conduită suicidară). Se dezvoltă astfel la persoana anorexică o aspiraţie orientată spre gestionarea strictă a propriilor nevoi, pentru atingerea unei imagini de sine ideale. De la caz la caz (sau la aceeaşi persoană trecând dintr-o situaţie în alta), anorexicul are în vedere, în plan simbolic-ideal, corpul maşină sau corpul fetiş, în orice caz corpul care, consideră el, îl protejează de eventualele agresiuni ale societăţii. Privirea însăşi, atât cea concretă, presupus obiectivă, în scopul cunoaşterii, cât şi cea subiectivă, întoarsă preponderent spre sine, este foarte importantă pentru persoana anorexică; adesea ea se hrăneşte din efectul produs din comparaţia propriului corp alăturat trupurilor altora şi din efectul pe care îl provoacă altora trupul său astfel etalat. Alteori, dimpotrivă, ea nu vrea să vadă ceea ce i se înfăţişează şi încearcă să-şi ascundă corpul privirilor celorlalţi, într-o tentativă de a deveni „om invizibil”.
Dacă este să observăm câteva din atributele definitorii ale psihopatologiei familiale, avem în vedere:
> Mama. De obicei, mamele persoanelor anorexice sunt descrise din perspective aparent contradictorii. Personaj puternic, rigid, dominant şi chiar tiranic; rece, evitând exprimarea sentimentelor pozitive şi să se manifeste reacţional. Frecvent, are manifestări depresive. Viitorul anorexic ocupă în imaginarul mamei sale un loc particular: investiţia maternală este de natură narcisiacă, vizând valorizarea propriilor performanţe socialmente recunoscute, în detrimentul unor forme de expresie mai personale (de ordin pulsional şi afectiv);
> Tatăl. În general este descris ca având un caracter şters, supus dominaţiei soţiei, incapabil de a-şi proba autoritatea. Uneori, dacă are o fiică, se manifestă ca fiind foarte apropiat de fiica sa.
> Familia. Aparent, se înfăţişează a fi „familia perfectă” într-o normalitate pe care o percepe schematic şi din care, de altfel, se străduieşte să se retragă, să se izoleze. Într-o astfel de familie, dejunul (sau, în alte cazuri, cina) este activitatea cotidiană în care viaţa familială se organizează. Într-un astfel de context se manifestă, mai mult decât în alte situaţii, supraprotecţia, rigiditatea, intoleranţa faţă de conflicte. | Gabriela Clement

Anunțuri

1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: