Acasă » articole » Frica de a fi tu însuţi (2)

Frica de a fi tu însuţi (2)


De cele mai multe ori, episoadele de panică apar ca un mod de protecţie a Eu-lui în calea unor dorinţe, nevoi, pe care persoana în cauză nu a reuşit să şi le satisfacă în mod raţional, conştient şi pe care le-a refulat în inconştient. Astfel pot fi explicate unele cazuri în care episoadele de panică apar o perioadă şi apoi dispar de la sine. De fapt, între timp, persoana şi-a rezolvat (sigură sau ajutată) conflictele de ordin iraţional, inconştient şi nu mai are nevoie să fie protejată prin intermediul acestor episoade de panică. Un exemplu – un tânăr, căsătorit de puţină vreme, absolvent de studii superioare, şomer, acuză episoade de atac de panică ori de câte ori se urcă într-un mijloc de transport în comun pentru a se deplasa din cartierul în care locuieşte spre centrul oraşului. Ciudat ar putea părea faptul că aceste episoade survin numai şi numai în mijlocele de transport în comun şi niciodată în timp ce conduce maşina personală, chiar pe distanţe mari! După mai multe minute de conversaţie, mi se confesează: de mai multe luni de zile este în căutarea unui loc de muncă; se simte complexat de faptul că soţia lucrează şi îl întreţine, fapt care îl face să se simtă tot mai constrâns a-şi găsi o slujbă convenabilă (practic, el se află în toiul unei curse contra cronometru). Îl întreb cu ce mijloc de transport are de gând să facă naveta, în eventualitatea în care se va angaja undeva. Şi îmi răspunde că nu va folosi maşina personală, deoarece l-ar costa prea mult combustibilul şi că… este mai avantajos să folosească transportul public. În acest moment, devine limpede de ce episoadele de panică se iscaseră în această perioadă a vieţii sale şi de ce aveau loc numai în mijloacele de transport în comun. De fapt, tânărului îi este teamă că nu va reuşi să găsească slujba dorită şi, ca mod de protecţie, (bineînţeles, fără voia sa) „şi-a pregătit” ca scuză de rezervă faţă de soţie problema sa medicală care-l împiedică acum şi, sigur, îl va împiedica şi în viitor să se deplaseze zilnic la un eventual serviciu. Am aflat că, până atunci, fusese consultat de câţiva psihiatri de care s-a declarat nemulţumit şi cărora nu le-a urmat sfaturile; dar că a urmat, totuşi, tratamentul medicamentos prescris şi că aceste episoade de panică îl îngrijorează din ce în ce mai mult… După ceva vreme, ne-am întâlnit din nou; prilej cu care mi-a făcut cunoscut că este fericit, întrucât găsise un serviciu bine plătit şi cu mari perspective de viitor. Bineînţeles, atacurile de panică dispăruseră… în mod „miraculos”; erau legate de o etapă a vieţii care se încheiase şi de care nici nu mai dorea să-şi amintească…

Prin urmare, poate fi atât de uşor să depăşeşti, să învingi o astfel de tulburare: analizându-te cu atenţie sau consultând un specialist care să te asculte cu atenţie şi care să te ajute să înţelegi ce se ascunde în spatele unor asemenea manifestări ce te împiedică să fi tu cel adevărat, să ai controlul asupra propriei tale vieţi. | Gabriela Clement

>>> Vezi „Frica de a fi tu însuţi (1)”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: